De 30 de ani, România încearcă fără succes să reformeze sistemul de învățământ. Rezultatele se văd din ultimele sondaje și sunt de-a dreptul îngrijorătoare: 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcționali. Relevante pentru modul în care școala românească pregătește elevii sunt declarațiile unuia dintre modelele tinerei generații de la noi, vloggerul Shelly, cel care anul acesta a luat Bacalaureatul cu media 9,60. „Am ieșit pe poarta liceului în 2020 perfect pregătit pentru anul 1990”, declara Shelly care preciza că tot ce a învățat în domeniul IT a făcut-o singur, în timp ce programa școlară este învechită și lipsită de o legătură cu viața reală a elevilor. În plus, vloggerul subliniază că învățământul românesc nu ține pasul cu vremurile actuale, drept pentru care tinerii absolvenți ies din școală total nepregătiți pentru viață.
Una dintre soluțiile pe care învățământul românesc le-ar putea adopta ar fi urmarea modelului finlandez, considerat unul dintre cele mai performante din lume. De altfel, elevii români au acum ocazia chiar să urmeze cursurile de la școala româno finlandeză.
Natura unui copil este aceea de a dori să știe lucruri noi, de a fi curios la lumea din jur și de a experimenta lucrurile pe care le învață. Sistemul educațional finlandez se bazează tocmai pe aceste lucruri, mizând pe curiozitatea naturală și plasând-o în centrul planificării educației și al programelor de învățământ.
Sistemul școlar finlandez a fost construit pe principiul egalitar al educației universale de bună calitate, care este incluziv și cuprinzător. De fapt, decalajul de învățare dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi din școlile finlandeze este unul dintre cele mai mici din lume.
Profesorii foarte competenți și motivați sunt piatra de temelie a sistemului de învățământ finlandez. În Finlanda, profesorii nu sunt doar experți în materia pe care o predau, ci și experți în predare și învățare. Formarea profesorilor finlandezi pune un accent deosebit pe studiul pedagogiei: învățarea artei de a preda, adaptată la modul în care învață diferiți oameni.
Diplomele și calificările finlandeze sunt recunoscute în toată lumea.
Relația dintre educație și ocuparea prin muncă este una care relevă că absolvenții diferitelor niveluri de învățământ din Finlanda dețin competențele necesare pentru a fi angajați: 90% din absolvenții de studii superioare sunt angajați și 69% din absolvenții de școală profesională care au obținut certificate de calificare de bază sunt în câmpul muncii cu un procent în creștere.
Totul pleacă de la nivelul celor mai mici copiii în sistemul finlandez. Educația timpurie se concentrează în jurul jocului, descoperirii libere, colaborării, interacțiunii, inițiativei proprii, concentrării și învățării de a-și asuma responsabilitatea propriilor acțiuni.
Elevii nu au cărți și nu primesc aproape niciodată teme pentru acasă. Școala e un teren de joacă pentru copii: elevii nu au uniforme, stau desculți, învață în curte și nu sună niciun clopoțel. Râd, vorbesc tare, neîntrebați și nimeni nu îi ceartă. Profesorii sunt parteneri de joacă, nu îi evaluează și nu le pun note.
