Guta este o formă dureroasă de artrită, care se manifestă prin atacuri. Tratamentul gutei este o combinație între gestionarea simptomelor și modificarea dietei. În acest articol îți spunem tot ce trebuie să știi despre această afecțiune.

Tipuri de gută

Există 3 tipuri de gută:

  • gută acută: se manifestă atunci când cristalele de uree din articulație provoacă brusc o inflamație acută și durere intensă. Acest atac poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. Stresul și consumul de alcool pot intensifica episodul.
  • gută cronică: este un tip debilitant de gută, poate duce la deteriorarea permanentă a articulațiilor și rinichilor. Guta cronică poate apărea după mai mulți ani de manifestare a gutei acute. Este puțin probabil ca persoanele care sunt tratate adecvat să ajungă în această etapă.
  • pseudoguta: simptomele sunt foarte asemănătoare cu ale gutei, dar atacurile sunt mai puțin severe. Diferența majoră este aceea că în cazul pseudogutei articulațiile sunt iritate de cristalele de pirofosfat de calciu, mai degrabă de cristalele de uree. Pseudoguta necesită tratamente diferite decât guta (2).

Simptomele gutei

Atacurile de gută sunt foarte dureroase și pot avea loc brusc, mai ales noaptea. În timpul unui atac de gută, simptomele resimțite de pacient sunt:

  • durere intensă;
  • decolorarea sau roșeața tegumentului;
  • inflamare;
  • sensibilitate chiar la o atingere ușoară;
  • căldură. 

Durata unui atac de gută

Atacurile de gută durează de obicei 1-2 săptămâni. Unele atacuri pot dura mai mult, iar în cazul altora simptomele pot fi mai intense. Între atacuri, pacientul poate să nu resimtă simptome (1).

Cauzele gutei

Guta este declanșată de acumularea de acid uric la nivelul articulațiilor. Organismul provoacă în mod natural acid uric atunci când descompune substanțele chimice numite purine din anumite alimente și băuturi. Rinichii filtrează în mod natural acidul uric din sânge, acesta ajungând ulterior în urină. Uneori, corpul produce mai mult acid uric, sau rinichii nu-l elimină destul de repede și se ajunge la un nivel ridicat, astfel încât acidul uric se stabilește la nivelul articulațiilor și provoacă dureri bruște, inflamații și alte simptome. Dacă nivelul ridicat de acid uric este temporar nu înseamnă că pacientul va dezvolta gută, sunt multe persoane cu nivel ridicat de acid uric care nu dezvoltă niciodată gută (1). 

Factorii de risc ai gutei

Guta poate afecta pe oricine, bărbații prezintă însă un risc mai mare. Riscul femeilor de a dezvolta gută este mai mare după menopauză. Sunt și alți factori de risc importanți:

  • excesul de greutate;
  • insuficiența cardiacă;
  • diabetul zaharat;
  • hipertensiunea arterială;
  • bolile de rinichi;
  • leucemia.

Cele mai citite articole

De asemenea, sunt mai multe șanse să dezvolți gută dacă:

  • ai un părinte sau bunic cu gută;
  • ai o dietă bogată în proteine;
  • consumi alcool în mod regulat;
  • iei diuretice;
  • urmezi un tratament cu imunosupresoare.

Diagnosticarea gutei

Medicul specialist stabilește diagnosticul de gută după un examen fizic, după ce examinează articulațiile afectate și află care sunt simptomele pacientului. Dacă este nevoie, medicul poate recomanda și teste suplimentare:

  • raze X;
  • ecografie;
  • imagistică prin rezonanță magnetică (RMN);
  • tomografie computerizată (CT);
  • teste de sânge;
  • puncția articulară: se ia o mostră de lichid din interiorul unei articulații (1).

Opțiuni de tratament pentru gută

Tratamentul gutei presupune ameliorarea simptomelor din timpul atacului de gută și reducerea alimentelor bogate în purine. Medicul poate prescrie:

  • medicamente care reduc inflamația. Medicul trebuie să fie informat dacă pacientul are boli de rinichi, ulcer gastric și alte probleme de sănătate.
  • conchicină: poate reduce inflamația și durerea dacă se ia în primele 24 de ore de la începerea atacului de gută.
  • corticosteroizi: reduc inflamația (1).

Prevenția gutei

Stilul de viață și dieta pot ajuta la prevenirea gutei:

  • consumă 2-3 litri de apă pe zi;
  • evită alcoolul;
  • menține o greutate corporală adecvată (2);
  • limitează cantitatea de alimente bogate în purine;
  • adoptă o dietă bogată în legume;
  • evită fumatul;
  • fă exerciții fizice în mod regulat.

Dacă ai afecțiuni medicale sau iei medicamente care cresc riscul de gută, adresează-te medicului și află cum poți reduce riscul atacurilor de gută (3). 

Acest articol a fost realizat în baza informațiilor preluate din următoarele surse:

  1. Cleveland Clinic, „Gout”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4755-gout
  2. Medical News Today, „Everything you need to know about gout”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/144827
  3. Healthline, „Gout: symptoms, causes, and treatments”: https://www.healthline.com/health/gout

Cele mai citite articole